Terézváros
Cândva nimic n-a fost aici, ceea ce doar puțin s-ar fi asemănat cu cartierul unui oraș care forfotă, îndeosebi cu centrul cultural al acestuia. Aflat la nord de strada Rákóczi de azi, suburbia de Sus în 4 noiembrie 1777 – de la Maria Tereza – a primit denumirea de „Terézváros”, iar suburbia de Jos tot atunci a devenit „Józsefváros”, după numele lui József al-II-lea. Cu ajutorul faptelor istorice și cu ajutorul imaginației devenite legendă, cronicarul de mai târziu aduce în conexiune nașterea lui Terézváros de vizita făcută la 4 august 1751 de către Maria Tereza. Alții consideră că denumirea provine de la Sfânta Tereza, patroana bisericii din acea parte a orașului. Atât este cert, că în 1777 magistratul din Pesta a denumit suburbia de Sus Terézváros de la numele reginei, cu referire la patroana dătătoare de numele Maria Tereza, la Sfânta Tereza de Avila.
Încă în același an, la 30 septembrie, au înființat parohia, a cărei capelă au format-o dintr-o clădire de lemn. Teritoriul care la început era construit doar din ferme, în secolul XVII a început să se dezvolte vertiginos. Numărul populației din Terézváros în 1866 aproape că a atins pe cel din Centrul orașului și a depășit cu mult pe cel a lui Józsefváros, dar îndeosebi pe al populației orașelor Ferec și Lipot. Iarna neobișnuit de rece din 1838 a împiedicat înflorirea. În urma topirii gheții de pe Dunăre, un șuvoi uriaș a măturat la Buda și Pesta. În afară de o mică pată, majoritatea caselor s-au prăbușit. În urma prăpădului a început a doua reconstrucție. În urma acesteia strada Király din drum de ogor s-a dezvoltat în stradă principală, cu clădiri impozante, cu comerț forfotitor. Cea mai dinamică etapă a dezvoltării orașului poate fi legat de anul 1872.
În febra pregătirilor pentru expoziția internațională din 1896 s-a construit primul metrou, și-a câștigat forma strada Andrássy (care în 2002 a devenit Patrimoniu Mondial), s-a zidit gara de Vest. Acesta deja a fost un nou Terézváros. Primul război mondial și evenimentele care au urmat au tras înapoi dezvoltarea capitalei și nici Criza economică care a avut loc la sfârșitul anilor 1920 nu a fost favorabilă dezvoltării. În urma celui de-al doilea război mondial s-a format așa-numitul Budapesta-Mare, care a împărțit capitala în centru, suburbie, colonie, coastă și aglomerație. Împreună cu acesta Terézváros aparține deja astăzi de inima lui Budapesta, de zona City. Legătura capitalei cu țara – cu lumea se realizează în mare măsură prin liniile de circulație – ca principale artere – care străbat partea orașului care are o întindere de 2, 38 km2.. În zilele noastre Terézváros, cu o populație de 40 000, este centrul comercial, turistic și diplomatic al lui Budapesta. Rețeaua comercială și bancară care prosperă tot mai mult, centrele de magazine, birourile de turism, localurile care îi găzduiesc pe vizitatori, teatrele și mulțimea altor posibilități de cultură și distracție fac din Terézváros una din cele mai variate sectoare ale Capitalei.
Gara de Vest aflată în colțul din nord al sectorului și lumea care forfotă în piața care s-a format înaintea acesteia îi așteaptă pe localnici și pe vizitatorii sosiți de departe, la o săritură de aceasta însă omul se poate simți în vârtejul lui Broadway din Pesta, printre teatre și localuri. Doar câțiva pași, și deja umblăm pe Patrimoniu Mondial maghiar, pe calea Andrássy, printre grandioasele palate închiriate de tip neorenesans, pe aleea care se ascunde în umbra copacilor de platan, în vecinătatea palatelor – vilă elegante precedate de grădini. Un nou colț de stradă, și umblăm în strada Király care a fost cântată de șlagărele de odinioară din Pesta, pe strada principală a comercianților.
Terézváros și Târgu Secuiesc cultivă o relație de înfrățire fructuoasă din 2011.
Pagina oficială a lui Terézváros
