După mai mulți ani de stagnare, steagul oficial al orașului Târgu Secuiesc a fost scos din sertarul ministrului, și a fost aprobat de Guvernul României la sfârșitul lunii octombrie. Atunci, primarul Bokor Tibor a promis că în curând va fi arborat pe fațadele tuturor instituțiilor publice. Ca un prim pas, luni, 22 noiembrie, steagul orașului și al județului a fost arborat deasupra intrării în Primărie de către președintele Tamás Sándor și viceprimarul Szilveszter Szabolcs.

 

„Steagul nostru flutură și proclamă: acesta este orașul nostru, acestea sunt simbolurile noastre, mândria noastră”, a declarat primarul Bokor Tibor la conferința de presă care a urmat ceremonia de arborare a drapelului. Primarul a rezumat faptul că Consiliul Local a oficializat deja stema orașului în 2009, iar de atunci au existat mai multe încercări de a oficializa steagul orașului, fără succes. „Da, trebuie menținut că Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a scos din impas această problemă foarte importantă pentru noi, pentru că dacă am fi așteptat ca alții să adopte steagul, poate că acesta nu ar fi fost arborat niciodată pe clădire”, a subliniat el, adăugând că este foarte mândru că steagul a fost în sfârșit arborat oficial și speră că toți locuitorii din Târgu Secuiesc vor simți la fel. Bokor Tibor a declarat că în zilele următoare va fi donat câte un steag instituțiilor și pentru biserici locali, pentru ca aceștia să îl poată arbora și să se mândrească cu steagul orașului.

 

„Folosirea simbolurilor naționale nu este o chestiune politică, ci un mod de a arăta că suntem o entitate distinctă și că există o altă entitate care ne recunoaște simbolurile locale, județene, naționale”, a argumentat Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, care a confirmat, de asemenea, că datorită implicării Guvernului, problema steagurilor a putut să avanseze, iar nu doar Târgu Secuiesc, ci și județul și multe comune și orașe din județ au steaguri oficiale. „În 2006, legea privind utilizarea drapelului a fost adoptată și apoi a stat într-un sertar timp de cinci ani. A fost nevoie de implicarea UDMR în Guvern pentru ca ea să fie scoasă din sertar și pentru ca vicepremierul Kelemen Hunor să o propună pentru aprobare”, a spus el. Oficializarea steagurilor municipale înseamnă, de asemenea, că „avem dreptul de a cânta imnul nostru, de a ne arbora steagurile, de a avea alte simboluri, propriile noastre sărbători”, a subliniat el. Potrivit lui Tamás Sándor, obiectivul politic este întotdeauna acela de a sta unul lângă celălalt. „Am așezat steagul orașului Târgu Secuiesc alături de steagurile României, al Uniunii Europene și al județului. Sunt încă mulți oameni în București care își imaginează o subordonare și o supremație. Noi, însă, nu gândim în termeni de majoritate și minoritate, ci în termeni de egalitate, și îi vedem pe maghiarii din Transilvania ca pe un factor de construcție statală. În ultima sută de ani, s-a încercat interpretarea acestui lucru într-un mod foarte diferit. Denunțurile sunt, de asemenea, făcute cu un scop bine planificat: încearcă să ne îngenuncheze, să ne facă să acceptăm că suntem mai mici, mai puțin. Scopul nostru este de a crea o juxtapunere, indiferent de câți suntem”, a conchis președintele.

 

Simbolurile din steagul orașului Târgu Secuiesc

 

Partea superioară a steagului orașului Târgu Secuiesc este roșie, reprezentând curajul și vitalitatea poporului secuiesc, iar dedesubt este o cruce albastră pe un câmp alb, cu inscripția Municipiul Târgu Secuiesc. În centrul steagului se află stema orașului, cu coiful de cupru al lui Gábor Áron în câmp roșu deasupra. În partea de jos a stemei se află un armăsar argintiu care trage o căruță de aur cu trei snopi de grâu aurii legați de o rolă, reprezentând ocupația localnicilor. Călărețul de pe armăsar, purtând cizme negre și pantaloni albi, suflă într-un corn poștal, în amintirea faptului că Târgu Secuiesc a fost cândva o stație poștală între Transilvania și Moldova.


23 noiembrie 2021