Konyvtar utanna

Contact:

Adresă: 525400 Târgu Secuiesc,  Strada Petőfi Sándor nr. 12

Numărul de telefon la secția de împrumut: +40 267 363 018

E-mail: kezdivarosikonyvtar@gmail.com

Catalog: https://biblioteca.judetulharghita.ro/bib.php?lang=ro&kid=002&pagelink=aHR0cDovL3d3dy5rZXpkaS5yby9yby9iaWJsaW90ZWNhLW11bmljaXBhbGEtd2Vzc2VsZW55aS1taWtsb3Mv

 

 

Orar:

Între 1 septembrie – 30 iunie luni și vineri 9-16, marți, miercuri, joi 9-18, sâmbătă 9-13

Iulie – august: luni-vineri 9-16, sâmbătă: închis

 

Conducătorul instituției: Vántsa Judit

E-mail: vantsajudit@yahoo.com

 

Istoria:

 

Prima bibliotecă din Târgu Secuiesc, Biblioteca Cazinou, s-a înființat la 25 decembrie 1842. Cei doi semănători ai Cazinoului au fost Széchényi István și Wesselényi Miklós. Săptămâni la rând au discutat despre soarta tristă a Ungariei și Transilvaniei și, ca fapt istoric, au constatat că Ungaria și Transilvania au fost adânc în urma statelor culturale, din care națiunea maghiară trebuie ridicată. La un sacrificiu material mare s-au decis într-o mai lungă călătorie de studiu. Széchényi  în 1825 la dieta din Pozsony, pentru realizarea Academiei de Științe maghiare, pentru ridicarea literaturii și scriitorilor, nu doar a oferit câștigul pe un an, dar l-a și pus pe masa parlamentului. Cu scopul de a pune baza vieții sociale și culturale a înființat cazinouri, printre care și Cazinoul Național Maghiar.

 

Tot în această perioadă și tânărul Wesselényi Miklós a început o activitate asemănătoare în părțile de est ale țării și în special în Transilvania. Unul dintre punctele programului său l-au constituit organizarea cercurilor de asociați și a cazinourilor. Prin el a ajuns și orașul nostru, la ideea întemeierii cazinourilor în circumstanțe deosebit de interesante. La 29 iulie 1834, după o secetă de șase săptămâni, pe șirul consiliului a izbucnit un incendiu, care s-a extins cu o putere uriașa. În doar două ore, trei sferturi din oraș a devenit cenușă. Vestea acestui dezastru, care a lovit orașul, a produs mare compasiune în întreaga țară și a început într-un cerc larg acțiunea de ajutorare. Baronul Wesselényi Miklós a donat orașului 1000 pengő (pengheu) rénes forinți. Această donație generoasă a emoționat atât de mult burghezia orașului. încât colegiul reprezentanților orașului l-a ales cu mare însuflețire cetățean de onoare al orașului. Acest fapt însă scaunul guvernamental nu l-a aprobat cu motivarea că Wesselényi n-are proprietate la Târgu Secuiesc și astfel nu poate fi ales cetățean de onoare al orașului. Orașul a făcut rost de un teren, care se întinde între străzile Wesselényi de azi și Molnár Józsiás și pe acesta l-a înscris pe numele lui Wesselényi Miklós. Astfel scaunul guvernamental a fost nevoit să accepte alegerea. Wesselényi Miklós a acceptat terenul, însă l-a și oferit în scopul întemeierii unui cazinou. Acest lucru însă n-a devenit realitate, fiindcă scaunul guvernamental l-a îndemnat pe una din rudele îndepărtate ale vânzătorului și terenul a fost recuperat în urma unei sentințe judecătorești.

 

Cu toate că planul lui Wesselényi nu s-a putut realiza, n-au mai putut șterge ideea din sufletul burgheziei. În frunte cu preotul reformat Papp István mai marii orașului au încercat să țină la suprafață această idee și să pregătească realizarea ei. Papp István a venit cu dorința că „a ar fi nevoie de un loc unde oamenii s-ar aduna pentru a discuta treburi bisericești și lumești, ar purta conversații, s-ar educa pe sine și pe membrii familiilor lor în privința culturii”, citind ziare. Așa s-a înființat la 25 decembrie 1842 la adunarea generală ținută la primărie „Vorbitorul din Târgu Secuiesc”. Până la cel de-al doilea război mondial de multe ori s-a recurs la schimbarea numelui: Vorbitor burghez, Asociație de lectură, respectiv a purtat numele de Cazinoul din Târgu Secuiesc.

 

După al II-lea război mondial

 

O schimbare mai mare a urmat în 1948, când, cu conducerea Partidului Comunist Român, au verificat biblioteca Cazinoului și al Comercianților și au extras din circuit cărțile învechite prin conținut. Cărțile învechite profesional au cuprins scrierile care se ocupau cu istoria maghiarimii. Operele beletristice rămase au constituit fondul de bază al Bibliotecii Raionale din Târgu, înființată în 1950. Biblioteca, ca Bibliotecă Centrală raională a funcționat până în 1968, după aceea doar ca Bibliotecă Orășenească. Ca Bibliotecă raională a condus și verificat bibliotecile aparținătoare. A ținut cercuri metodice bibliotecarilor de la țară cu unirea expunerilor de specialitate și de literatură și i-a introdus pe bibliotecari în tehnica legării de cărți.

 

Au aparținut de Biblioteca Orășenească și în continuare bibliotecile filiale din Lunga, Săsăuși, Tinoasa și Ruseni, unde bibliotecari voluntari au transmis cititorilor cărțile primite ca împrumut lunar de la biblioteca orășenească. În anii 1970 salariații bibliotecii au format și o legătură literară vastă, pe lângă aprovizionarea cu carte. Acest lucru l-au obținut prin organizarea unor manifestări literare de masă. Deoarece aceste manifestări s-au desfășurat doar în limba maghiară, în anii ’80 i-au obligat pe organizatori la organizarea unor manifestări în limba română. Numeroasele severități și interdicții și-au făcut efectul în cele din urmă: la sfârșitul anilor ’80 a încetat orice activitate culturală, doar aniversările patriotice au fost sărbătorite în mod obligatoriu.

 

După revoluție

 

Revoluția din 1989 a adus o schimbare și în viața Bibliotecii Orășenești, căci situația bibliotecilor în toate timpurile a depins de mediul social. Schimbarea, care a dus țara într-o febră euforică, a ținut aproape un an. Mulți și-au părăsit locurile de muncă, au întors spatele la viața culturală, sălile de teatru și cinematograf, altădată pline au căscat goale. Și la bibliotecă a scăzut surprinzător numărul cititorilor înscriși. Schimbările care au avut loc și se desfășurau în jurul nostru n-au silit ca, regândind esența bibliotecii, să formulăm misiunea și rolul bibliotecii. Deoarece meseria, precum și legislația din România n-au fost în armonie nici referitor la biblioteci, n-a fost o idee unitară cu privire la funcționarea bibliotecilor, toată lumea așa a încercat să pună în mișcare o bibliotecă, cum a crezut de cuviință. Regulamentul Organic și de Funcționare al bibliotecii din Târgu Secuiesc, care a făcut mai clară, mai ușoară munca de bibliotecă, a fost întocmit în 1997.

 

În viața bibliotecii noastre e o dată importantă 6 iunie 1998, deoarece atunci a avut loc sărbătoarea de botez a bibliotecii, ocazie cu care a primit numele de Biblioteca Orășenească Báró Wesselényi Miklós.


Invalid Displayed Gallery