Toți oamenii patinoarului din Tîrgu Secuiesc

Dacă ar trebui să definim vocația de constructor, atunci cu siguranță că oamenii din Tîrgu Secuiesc s-ar înscrie la superlativ în această breaslă specială. În sprijinul acestei afirmații ar veni în primul rînd un lucru de netăgăduit: centrul orașului este construit într-un stil unic în Europa, imaginînd un Soare din care ies străduțele înfundate, 72 la număr.

 

Odată intrat în acest labirint ești parcă obligat să admiri frumusețea caselor, unele dintre ele fiind renovate încă de la finalul secolului trecut. Dacă adăugăm și faptul că biserica reformată calvină din centru, construită în anii 1700, una dintre cele mai mari din Transilvania, poate găzdui 1.000 de oameni, ni se relevă încă o imagine a acestei vocații de constructor pe care au avut-o dintotdeauna localnicii.

 

Dacă deschizi celebrul google afli că aici s-ar fi născut doar o mînă de personalități, Marko Bela, cunoscut lider UDMR aflîndu-se printre cei menționați. Dacă petreci însă puțin mai mult timp în zonă, te vei lămuri că „personalitate” este un cuvînt ce definește grupuri mult mai mari de oameni de-ai locului. Anonimi la prima vedere, ei au devenit celebri pentru felul în care se zbat să scoată dintr-un nemeritat anonimat acest orășel de 20.000 de locuitori.

 

Iar acum, un patinoar-bijuterie s-a inaugurat nu neapărat cu fast, ci cu o festivitate de bun simț, una în care vedetele au fost cei care au muncit la edificarea lui iar protagoniștii tinerii patinatori și hocheiști din zonă care au încîntat asistența prin demonstrațiile lor.

 

Au participat, ca invitați speciali, Ioana Bran (ministrul Tineretului și Sportului), vicepremierul Paul Stănescu (ministrul Devzoltării Regionale și Administrației Publice), Tanczos Barna, deputat, Kelemen Hunor, președintele UDMR, Alexandru Hălăucă (fost mare jucător de hochei, acum secretar general al federației de specialitate), Sebastian Cucu (prefectul județului Covasna).

 

Povestea patinoarului are două părți: cea veche și cea nouă

 

Așa cum ceva ce face parte din gena ta nu se poate pierde, așa nici cei din Tîrgu Secuiesc nu puteau uita cum se construiește temeinic. Iar cum ambiția este o altă calitate a oamenilor din zonă, ei au strîns din dinți, s-au luptat 12 ani din răsputeri, nu s-au dat bătuți și au ridicat un spectaculos patinoar acoperit . Pentru o zonă în care patinajul e materie obligatorie la ora de sport, importanța acestui edificiu e una evidentă.

 

Pornit după un proiect al unei firme de arhitectură clujene, Maier Studio (director Daniela Maier, vice-președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania, coordonatorul programului Scena Urbană), patinoarul arată ca o bijuterie ce completează fericit un ansamblu început cu sala de sport și e un pas înspre cel de al treilea deziderat în materie de sport, un bazin de înot.

 

Daniela Maier își amintește cum a pornit totul:

 

„Drumurile noastre spre Târgu Secuiesc au pornit de la un anunț din ziar. S-a cumpărat caietul de sarcini de către bunica unui angajat al firmei de instalații. Am participat la licitație și am avut norocul ca soluția structurală imaginată a prof. Pop Gh.Ioan pentru volumetria propusă de noi să răspundă nevoii beneficiarului de a nu distruge suprafața de gheață pe perioada execuției. In acel moment am lucrat la proiect trei arhitecți din birou: arh. Ancuta Armanca in calitate de architect stagiar in acea perioada, arh. Adalbert Maier si cu mine. S-a început construcția iar la scurt timp s-a oprit finanțarea investiției din rațiuni independente de cei implicați direct. In acel moment era parțial ridicată structura de beton.

 

Când am revenit, în 2014, investiția a fost reluată și detaliile, soluțiile tehnice și constructive au fost regândite pentru ca proiectul să răspundă nevoilor funcționale solicitate de federațiile sportive direct interesate precum și legislației care s-a modificat mult în cei 6 ani de stagnare. Echipa finală de arhitecți care a realizat proiectul era formată din Ancuța Armanca, Alin Morar și Daniela Maier. Lor li s-au alăturat ing. Ciprian Bodeascu, pentru structura metalică, ing. Mircea Miclăuș, ing. Mircea Munte, ing. Delia Munte, ing. Florin Așchilean și ing. Victor Chiș”.

 

Patinoarul are acum o suprafață de 5.220 de metri pătrați, cu terenul propriu-zis de 1.745 metri pătrați și vestiare, cabinet medical, cantină, sală de conferințe, depedințe și un bar.

 

Primii pași au fost foarte hotărîți. Apoi s-au pierdut pe cărări, dar tot s-a ajuns la capăt

 

Sándor Török, primarul ce era în funcție în perioada 2004-2008 (atunci cînd s-a demarat proiectul) e o figură aparte: de dată recentă s-a înscris la Facultatea de Construcții (e student în anul al treilea), tocmai ca să știe și mai multe despre acest domeniu care l-a captivat. Cică povestea cu patinoarul l-a prins atît de mult încît făcea simulări cu cetățenii, în tribune, pentru a găsi cele mai bune unghiuri de amplasare pentru scaune, pentru a nu obtura vederea privitorilor, chiar și atunci cînd cel din față s-ar fi ridicat în picioare.

 

Despre colaborarea cu acesta și nu numai cu acesta,  Daniela Maier își amintește:

 

„M-a impresionat la fiecare întâlnire interesul pe care oamenii cu poziții rareori implicate direct în șantier îl arătau tuturor detaliilor pe care le discutam. Patinoarul în aer liber fusese o donație. Dl.Simon Ferenc cunoștea la centimetru fiecare detaliu iar dl. Sandor Török își amintea chiar și acum, la inaugurare, toate discuțiile noastre. Am apreciat decizia primarului de a implica în construcția patinoarului persoanele care beneficiau de ajutor social. Cea mai mare parte a structurii a fost ridicată prin muncă în folosul comunității, un lucru mai puțin obișnuit, dar cu atît mai de apreciat decizia primarului, un excelent organizator.

 

Nu-l pot uita pe dl. Simon Ferenc, cel care a fost inspector superior în primarie, biroul urbanizare, implicat direct in construirea patinoarului in acea perioada și cel care colabora foarte bine cu primarul Török. Acest domn Ferenc absolvise Facultatea Navală (fusese coleg acolo cu președintele Traian Băsescu) și era plin de idei și solicitudine.”

 

City-managerul, o doamnă

 

Un alt pion important (deși poate ar trebui să îi spunem regină) a fost managerul de oraș, Antal Emőke, implicată efectiv și mai ales afectiv în tot ce mișca în legătură cu realizarea acestui vis. Aceasta recunoștea, chiar și acum, la inaugurare, că acești 12 ani de la inițiere și pînă la finalizarea proiectului au fost ca și cum și-ar fi dus încă o dată băiatul la școală, din clasa întîi și pînă la absolvire.

 

Despre această persoană arhitectul Daniela Maier opinează:

 

„Ne-am cunoscut inca de la inceputul proiectului, este omul care a fost implicat mereu si am fost foarte bucuroasa atunci cand m-a anuntat ca se va primi finantare pentru patinoar. In 2014 am reluat colaborarea si datorita doamnei Antal am reusit sa stabilim un mod de comunicare constructiv. Beneficiar, constructor si arhitecti am gandit, riscat, asumat, adaptat, construit, visat si muncit impreuna.  “Jos pălăria” în fața acestor oameni.”

 

Artizanul constucției, Szőcs Gyula, directorul firmei Conico, este următorul nostru personaj. Fidel crezului adevăraților constructori, acela că opera sa trebuie să dureze în timp, acesta a făcut chiar mai mult decît atît, admițînd să mai lucreze la final, gratuit, pentru o serie de manopere suplimentare, altele decît cele care îi fuseseră atribuite prin contract. Daniela Maier spune, despre acest constructor:

 

„Dl Szőcs Gyula, dir. Conico, firma de construcții care a realizat acest proiect , ne-a impresionat pe toti prin eleganta cu care a facut tot posibilul pentru a finaliza aceasta constructie”.

 

Cel de numele căruia se leagă finalizarea patinoarului e actualul primar, Bokor Tibor. Un tip de formație sportivă, care joacă și azi fotbal și care recunoaște că își alege dintotdeauna numărul 13, aproape numărul anilor ce s-ar fi putut sărbători deodată cu inaugurarea edificiului pe gheață…

 

Omul a impresionat la inaugurare pentru că în locul unor cuvinte pompoase, în speach-ul său, a ales înainte de toate să pomenească numele primarului de la care a pornit totul, Sandor Torok. A mai plăcut pentru că referindu-se la următorul proiect, cel cu bazinul de înot, a spus, în fața invitaților de la București, că speră să nu trecă din nou 13 ani pînă să se poată bucura de o…inaugurare. La schimb, a primit asigurări că proiectul cu bazinul de înot va avea mari șanse de punere în practică.

 

Ziua cea mare a fost și una cu mari emoții

 

Ziua inaugurării a coincis cu o prezență masivă a publicului, peste 600 de persoane umplînd pînă la refuz noul patinoar. S-au desfășurat demonstrații de patinaj ce au smuls aplauze frenetice, mai cu seamă că pe gheață au alunecat foarte tinerele speranțe ale acestui sport. Au avut loc meciuri demonstrative de hochei, de la cele ce angrenau copiii din zonă și pînă la cele ale unor sportivi veterani.

 

Interesul pentru patinoar s-a manifestat și în zilele premergătoare deschiderii lui oficiale, cînd s-a umplut de iubitori ai sportului.

 

Imediat după ce va fi omologat, acesta este capabil să găzduiască competiții interne și internaționale de înalt nivel, secretarul general al Federației Române de Hochei, Alexandru Hălăucă opinînd că se vor face demersuri pentru a include această bază în circuitul național de hochei.

 

Peste toate, poate, acest patinoar va satisface și expectanțele în ceea ce privește practicarea sportului de masă, cel mai bun exeplu fiind acela potrivit căruia în curînd vor începe programele săptămînale pentru elevii din clasele I-IV, aproape 900 de copii putînd veni aici o dată pe săptămînă pentru a fi îndrumați de către instructorii autorizați.

 

https://www.ovidiublag.ro/2018/03/toti-oamenii-patinoarului-din-tirgu-secuiesc/
Ovidiu Blag

7 martie 2018