Jurnalul nebunului

Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc prezintă la 9 mai, sâmbătă de la ora 19 monodrama lui Nyikolaj Vasziljevics Gogol cu titlul Jurnalul nebunului în studioul mare al Casei de Cultură Vigadó. Spectacolul va fi prezentat de Barabás Árpád în regia lui Porogi Dorka.

Biletele pot fi procurate la prețul de 15 lei în biroul de relații cu publicul al Casei de Cultură Vigadó în zilele de lucru între orele 8 și 16, precum și cu o oră înainte de spectacol. Rezervare de locuri la unul dintre numerele de telefon 0267 360 179 sau 0729 058 197.

Jurnalul nebunului (1835) este descrierea cu măiestrie a stării de pierdere a națiunii unui mic funcționar. Eroul, Popriscsin, ieșind din lumea „normală” în boală, se refugiază în imperiul născut de fantezia ideilor greșite, unde se amestecă imaginarul și realul. De aici încearcă să înțeleagă – iar scriitorul însă din acest unghi de vedere grotesc să facă vizibile – întâmplările vieții sale, în această lume irațională încearcă să se ridice din existența sa neînsemnată ca regele spaniol până la tron. „Faptele” nebuniei și ale realității apar în povestire fără a putea fi descojite unele de altele. Este consecința umilinței sociale, fără cale de ieșire, acel gen de „revoltă”, care îl gonește în nebunie și în care se formulează totodată și aspirațiile sale. Nebunia forțează într-o formă grotescă barierele sociale și Gogol, prin logica sa nebună, pătrunde în conexiunile cauzale generale ale cazului individual. Întrebarea lui Gogol este înfocat de actuală: noi suntem nebuni sau lumea a înnebunit în jurul nostru?

Nyikolaj Vasziljevics Gogol este un scriitor rus de origine ucraineană. Este clasicul literaturii ruse, figura cu cel mai mare efect al prozei frumoase ruse și al literaturii dramatice. Povestirile din Petersburg (a cărei parte este și Jurnalul unui nebun), sunt scrieri care au luat naștere ca efectele revelațiilor sale proprii din Petersburg. Gogol a sosit la Petersburg cu inocența eroilor basmelor populare, cam pentru a-și încerca norocul. Însă cu cât mai mult s-a cunoscut pe sine însuși, cu cât mai mult a simțit lipsa de acasă în marele oraș, unde omul se macină și se consumă între iluziile sale și lumea externă, între imaginațiile sale și viața de toate zilele. Vise și viziuni, care se nimicesc, devin ridicole în vulgaritatea dezamăgitoare a zilei. Această revelație – este revelația iraționalului, în care realitatea se oglindește ca idee fixă (Nasul), iar ideea fixă ca realitate (Jurnalul nebunului).

„Regizorul a predat câteva din propria suveranitate, eu însă mi-am impus ideile legate de formarea lui Popriscsin. Am dorit să-l prezint pe omul mic, care deși trăiește în secolul al 19-lea, e la fel, ca noi, care alergăm aici în umilința modernă a secolului al 21-lea, în lipsa de cale de ieșire, unde nu există sau abia are loc revolta și dacă cineva e deviant, acela cade, se forțează până la nebunie” – a formulat în legătură cu monodrama actorul Barabás Árpád.

Premiera monodramei a fost la 5 mai 2012 la Teatrul Tomcsa Sándor.

Distribuție:

Popriscsin: Barabás Árpád
Regizor: Porogi Dorka e.h.
Spațiu de joc, costume: Porogi Dorka e.h, Barabás Árpád
Sunet: Lőrincz József
Lumină: Toásó István

Invalid Displayed Gallery

6 mai 2015