15 Martie la Târgu Secuiesc: „Ne revendicăm dreptul la autodeterminare!”

15 Martie este sărbătoarea revoluției maghiare și a luptei pentru libertate, un eveniment hotărâtor al istoriei maghiarilor de pretutindeni. La Târgu Secuiesc sărbătoresc maghiarii din acest spațiu, care de aceea vin în orașul breslelor, ca sa-și manifeste stima în fața eroilor revoluției maghiare. În anul acesta Târgu Secuiesc a sărbătorit chiar dublu: în acest an își sărbătorește a 590-a aniversare, 610 ani de la prima sa atestare scrisă. Oaspetele de onoare al comemorării a fost Tállai András, secretarul de stat responsabil pentru problemele fiscale ale Guvernului Maghiar.

În serbarea festivă au colaborat fanfara Clubului Elevilor, Colegiul Reformat și orchestra, respectiv elevii Liceului Teoretic Nagy Mózes, care au cântat cântecul cu titlul A nemzethez de Illés Lajos și cântecele cu titlurile Katonák și Egy szabad országért. Ca demarare a festivității, Biszak Beáta, eleva de clasa a IV-a a Școlii Generale Molnár Józsiás, a cântat cântecul popular Tavaszi szél, ca încheiere a comemorării Bogdán Zsolt, actorul Teatrului Național Maghiar din Cluj, a recitat poezia lui Radnóti Miklós cu titlul Nem tudhatom.

În discursul său de urare Bokor Tibor, primarul din Târgu Secuiesc a spus: „Până azi, cea mai importantă sărbătoare a noastră este 15 Martie. Pentru că această sărbătoare n-a pierdut nimic din actualitatea sa. Cu întreruperi mai mici mai mari și acum trebuie să ne ridicăm vocea împotriva tiraniei (…) Nouă, maghiarilor din România, ne este limitată utilizarea limbii materne, folosirea liberă a simbolurilor noastre constituie subiect de discuții permanente, oamenii care-și ridică vocea sunt defăimați și la Bruxellesul rupt de realitate revendicarea lor de autonomie este măturată sub preș, iar în București ni se explică cât de exemplar este rezolvat soarta minorităților în România. În alte locuri însă se spune, cât de bine trăiesc cei din Voivodina și ce dictatură mare este în Ungaria. Dar nu, vă rog! De asta le amintim reprezentanților puterii dintotdeauna din România, asta îi transmitem Bruxellesului și spunem răspicat: poporul maghiar iubește libertatea, ține cont de drepturile sale garantate delege, pentru care cei ca Gábor Áron și-au vărsat sângele. Copilului mut nici mama nu-i înțelege cuvântul – spune proverbul – și de aceea e important să accentuăm de cât mai multe ori, că ne cerem drepturile, revendicăm ceea ce-i al nostru. Revendicăm bunurile bisericilor și comunității noastre, solicităm să ne putem folosi simbolurile, solicităm dreptul la autodeterminare” – a încheiat edilul.

Câștigătorul din acest an al concursului de elev-orator Vuiește Martie a devenit din nou Budai István, elevului absolvent al Liceului Teoretic Nagy Mózes, care și înainte cu trei ani a putut să vă împărtășească gândurile sale. În anul aceasta și-a amintit de sfaturile primite de la bunicii lui din Siculeni : „Am auzit foarte multe povești de la ei, multe lucruri bune și multe lucruri rele. Totuși, aceste cuvinte ale bunicului mi-au rămas în special în minte: Ștefănuțul meu, de la tine pot lua orice. Nu constituie un mare efort, ca din palat, să ajung pe stradă. Nu e necesar mult timp, până când acei oameni, pe care ți i-ai crezut prieteni, se întorc împotriva ta. Însă faptul că ești maghiar, niciodată nimeni nu ți-l poate lua. Prietene drag, poartă-ți cu demnitate cocarda! Să fâlfâie cu sunet steagurile noastre. Cântă cele mai minunate cântece populare. Dar niciodată nu uita, cine ești și de unde ai venit. Amintește-ți pe drumurile tale, ce te-ai născut. Mărturisește că ești recunoscător pentru sacrificii. Arată cu mândrie, dacă trebuie, întregii lumi, că tu ești maghiar!”

Mesajul premierului Orbán Viktor a fost tălmăcit de Dr. Csige Sándor Zoltán consulul conducător al Consulatului General din Miercurea Ciuc al Ungariei: „Înainte cu șapte ani am primit din nou posibilitatea să recreăm și să consolidăm fundamentul unității națiunii maghiare. În anii trecuți am construit o țară-mamă atât de puternică și stabilă, care poate ajuta reușita maghiarimii din bazinul Carpați în patria lor. Depinde de noi, dacă trăind cu șansa primită, cu colaborarea și cu perseverența noastră vom realiza visul eroilor noștri de la 48, anunțând cu mândrie: denumirea de maghiar va fi din nou frumos, demn renumelui său vechi, mare”.

În cinstea sărbătorii naționale Primăria din Târgu Secuiesc și Casa de Cultură Vigadó au organizat un concurs de recitare pentru elevii claselor V-VIII. Câștigătorul Kaján Botond, elevul de clasa a V-a al Școlii Gimnaziale Petőfi Sándor a recitat poezia cu titlul A láthatatlan lobogó a lui Wass Albert.

În discursul său de sărbătoare Tállai András, secretarul de stat a formulat astfel: „Târgu Secuiesc a dat și el un exemplu glorios tuturor generațiilor viitoare. (…) Maghiarimea privește cu stimă eternă și cu recunoștință la eroii orașului Târgu Secuiesc. În mod egal, la toți cei pe care i-au consemnat cronicile și la cei care au fost vitejii anonimi ai marilor timpuri. Națiunea Vă este recunoscătoare. Este recunoscătoare pentru ieri și pentru azi. Recunoscătoare, ca să avem mâine. (…) Dumneavoastră ați ales. Ați pus votul pe libertate. Nici astăzi nu procedăm altfel, în interiorul granițelor și în exterior decât să alegem libertatea. Autodeterminarea. Zi de Zi. Nu vrem, ca un centru birocratic, o hoardă de funcționari, fără a avea împuternicirea cetățenilor, să prescrie , cum să trăim. Maghiarul a ascultat totdeauna de cuvântul bun, de argumentele minții. Însă acum vor doar să impună din nou presiunea interesului. Ceea ce este favorabil doar altora, însă nouă nu ne este bun. Din acest punct de vedere este totuna, dacă vorbim despre porunci, despre ordin de sultan, despre „dictat” de împărat, despre ultimatum al comitetului central sau despre recomandarea de la Bruxelles. Esența lor este aceeași. Să nu fim competenți asupra sorții noastre. Deși noi suntem competenți – ba chiar, în ce privește soarta noastră, noi suntem singuri și exclusiv competenți. (…) Credem sincer în colaborare. În solidaritate. În maghiarimea liberă. În patrie.”

Sărbătoarea națională a fost binecuvântată de preotul reformat Preacuviosul Beder Imre, apoi au urmat imnurile maghiar și secui, respectiv a urmat depunerea coroanelor de flori.