Soții Kosztándi au primit Premiul pentru Cultura Trei Scaune
Distincția inițiată de către Consiliul Județean Covasna și Centrul Cultural a putut fi preluată în acest an de Kosztándi Jenő și Kosztándi B. Katalin, cuplul de profesori care își serbează rotunda aniversare a nașterii și care au slujit comunitatea pe parcursul unei vieți, educând generații de elevi pentru grafică, pictură, istoria artelor.
Recunoștința a fost înmânată de Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, care în discursul său a evidențiat rapoartele artei și culturii din Secuime. „Cultura atunci este vie, dacă există cerință continuă pentru cultură. Cred că noi aici în Secuime suntem norocoși, căci aici cuvântul maghiar e natural, cultura maghiară are drept la existență. Și la sărbătorirea acesteia ne putem exprima apartenența, acesta este baza identității noastre. Nici atacurile din cauza intonării imnului nu ne înspăimântă: avem puterea de a ne apăra cu o mână și de a construi cu cealaltă.”
Activitatea soților Kosztándi a fost apreciată de elevul lor de altădată Vargha Mihály, directorul Muzeului Național Secuiesc. „Artistul veritabil ține mâna pe pulsul epocii. Nu doar ceva frumos trebuie spus, ci adevărul, și chiar și realul (…) Profesorii noștri au vărsat cunoștințele, voia bună. Corecturile le-au condimentat cu anecdote, snoave. Activitatea de artă plastică a soților Kosztándi figurează pe locul ce i se cuvine în arta plastică din Transilvania. Acum încep să se organizeze acele expoziții totalizatoare și cataloagele însoțitoare, care cartografiază celor 70-80 de ani trecuți din Transilvania. Și profesorii unei dragi sunt cu operele lor acolo, pe distinsul loc cuvenit lor. Se vede și pe lupa istoricului de artă contemporan că arta soților Kosztándi nu e doar din Trei Scaune, din Transilvania, ci poate fi măsurată și pe scară europeană, căci este înrădăcinat adânc, cu mesaj autentic și centrat pe oameni!”
Nenea Kosztándi Jenő a rostit discursul său de mulțumire pentru recunoștință cu obișnuita sa voie bună, presărată cu glume. „Aceea este o pictură bună, care te face s-o privești. Simt iubirea oamenilor și doar acum înțeleg cu adevărat, ce primește actorul de la dumneavoastră: se vede în ochi radiația, ceea ce este un lucru admirabil de mare.”
Kosztándi B. Katalin formulează în operele sale esența, sufletul patriei, tot ceea ce este dăinuitor în peisaj, nu ereditatea construită. „Munca își aduce în sfârșit rodul. De-a lungul vieții mele niciodată nu m-am gândit ca o pictură de aceea să se nască ca să ajungă la expoziție, ca să aducă renume. Fiecare artist își creează lucrările pentru propria sa bucurie. Încă din copilărie m-a atras bogăția mediului nostru, pentru mine nu s-ar fi putut alege un alt drum.”
Lukács Bence, consulul Ungariei la Miercurea Ciuc, în intervenția sa a evidențiat importanța îngrijirii culturii care traversează granițele. În legătură cu manifestarea a expus că putem fi participanții unei întâmplări, care ne unește, iar imnul maghiar explicitează că patria este acolo, unde trăiește o comunitate de aceeași cultură, limbă și unde îl intonează împreună, indiferent de împrejurările istorice, în ciuda interzicerii, amenzii.
Fotografii: Henning János
Invalid Displayed Gallery
23 ianuarie 2015
