Proiectul totem a fost câștigat de Bánffy Barbara
Pentru proiectul totem, publicat de Primăria Târgu Secuiesc, au sosit patru lucrări, despre care a decis un juriu de șapte membri. Concurenții au fost Bánffy Barbara, studentă la Facultatea de Vest Arte și Design din Timișoara, Kovács Kristóf, student la Facultatea Moholy-Nagy din Budapesta, Turóczi Áron Mátyás, student la arhitectură și András Szilárd, arhitect în Miercurea Ciuc. Fiecare dintre cele patru lucrări acoperă idei deosebit de variate, originale, iar dintre acestea, juriul a considerat-o ca fiind cea mai bună pe cea a lui Bánffy Barbara, astfel, pe baza lucrării ei va fi executat totemul de la intrările în Târgu Secuiesc.
Fiecare concurent a trebuit să anexeze la proiectul său și un scurt text de prezentare, în care să facă referire la faptul, de ce consideră lucrarea sa ca fiind de o valoare-simbol. Concepția totem a lui Bánffy Barbara s-a inspirat în primul rând din stema orașului Târgu Secuiesc. Studenta scrie: „Aș evidenția mai întâi simbolul treimii, care în stema veche este reprezentat de cele trei bastioane, respectiv de cele trei spice de grâu. Numărul trei simbolizează pe de o parte înțelepciunea, respectiv armonia, pe de altă parte este simbolul sănătății și al bogăției”. A considerat mai apoi esențial să evidențieze din stemă cele trei spice de grâu, care corespund renașterii, fiind totodată și simboluri ale vieții și ale fertilității. Aceasta a adăugat: „Această treime este indicată de către trei corpuri, pe care le-am alăturat, respectiv forma acestora seamănă, pornind de la grâu, cu forma sacului”.
Configurația lui Kovács Kristóf urmărește forma ascuțită a monumentului de lemn, simplificat. În prezentarea sa, studentul argumentează: „Forma de spațiu este constituită în așa fel, încât să poată fi ocolită, să se poată plimba sub ea. Astfel, putem intra în interacțiune cu ea. În interiorul ei este placată o scurtă descriere despre Târgu Secuiesc. Cine se oprește și intră sub ea poate afla și mai multe lucruri despre oraș, chiar poate să și atingă materialele care fost utilizate în oraș”. Turóczi Áron Mátyás a încercat să dezbate relația dintre drum și construcție, de aceea a așezat-o în câmpul de lângă șoseaua principală, ca o completare a mediului și a peisajului. Concurentul scrie: „Așa apare ca o fereastră, prin care și noi înșine cercetăm lumea înconjurătoare. Stabilim un cadru și extragem din cel ceea ce este semnificativ pentru noi, astfel, am plasat totemul pe timpul echinoxului de primăvară și de toamnă, la răsăritul și la apusul soarelui. Anual, de două ori, soarele răsare și apune în fereastra construcției. Trecătorii pot fi, pentru un moment, martorii acestei revelații deosebite”.
În lucrarea lui András Szilárd, prima parte a totemului este o bucată de stâncă care țâșnește din pământ, un bloc de piatră care evocă pietrele de hotar de odinioară. Pe piatra de hotar poate fi găsită stema orașului. Arhitectul din Miercurea Ciuc a formulat: „Din bucata de stâncă, care servește ca bază, se înalță în mod natural cel mai caracteristic simbol al secuimii, o poartă secuiască cu porumbar. Pe partea superioară a porții este sculptat numele orașului. Privind prin poartă, linia de contur al plăcii de sus evocă atmosfera de odinioară a imaginii orașului, cu acoperișurile caselor și cu turnurile proeminente ale bisericilor. În capetele plăcilor, care indică direcția, pot fi găsite câteva bucăți de simboluri stilizate, care invocă caracteristice istorice ale orașului. Dintre simboluri au fost prezentate turnătorul de tun Gábor Áron și semne care se referă la ocupațiile meșteșugărești specifice cândva orașului”.
Pe parcursul evaluării, juriul a trebuit să ia în considerare patru puncte de vedere: expresivitatea proiectului, precum și posibilitatea de legătură cu identitatea culturală a regiunii, precizia și fezabilitatea conceptului. Pe baza evaluării juriului, fiecare lucrare a avut lipsuri, cele mai multe au fost considerate ca fiind realizabile pentru un spațiu mai închis, mai mic, nu la intrările orașului. La fiecare proiect s-a evidențiat originalitatea ideii și complexitatea elaborării conceptului. Cei din juriu au decis independent, lucrările au fost punctate de la unu la zece. În totalizare lucrarea lui Bánffy Barbara a obținut 62,74 puncte, proiectul lui Kovács Kristóf 55,00 puncte, ideea lui Turóczi Áron Mátyás 53,87 puncte, respectiv proiectul lui András Szilárd 52,50 puncte.
Proiectele pot fi vizionate pe coridorul Casei de Cultură Vigadó. Înmânarea premiilor va avea loc la următoarea ședință ordinară a Consiliului Local.
25 aprilie 2018
