{"id":11058,"date":"2014-03-04T10:48:12","date_gmt":"2014-03-04T07:48:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.kezdi.ro\/?page_id=11058"},"modified":"2022-09-13T09:46:41","modified_gmt":"2022-09-13T06:46:41","slug":"targu-secuiesc","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/targu-secuiesc\/","title":{"rendered":"T\u00e2rgu Secuiesc"},"content":{"rendered":"

Site-ul turistic al municipiului T\u00e2rgu Secuiesc: https:\/\/www.kezditour.info\/<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Numele ora\u015fului T\u00e2rgu Secuiesc este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 \u00een 1407, \u00een 1427 Regele Sighismund a declarat localitatea ca loc de t\u00e2rguri, atunci \u00eenc\u0103 cu numele T\u00e2rgul Turiei. \u00cen evul mediu a avut o industrie important\u0103 de bresle. O caracteristic\u0103 special\u0103 a ora\u0219ului sunt por\u021bile, numite \u015fi cur\u0163i, care formeaz\u0103 cap\u0103tul str\u0103zilor din centru. 73 astfel de cur\u021bi se g\u0103sesc \u0219i \u00een prezent \u00een ora\u0219. T\u00e2rgu Secuiesc este numit ora\u0219ul breslelor, cizmarilor \u0219i al cur\u021biilor, dup\u0103 Orb\u00e1n Bal\u00e1zs este Parisul \u021binutului Trei Scaune.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n
\"centrul_orasului\"<\/a><\/div>\n
\n

Stilul de construc\u0163ie al centrului<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea \u015fi XX. au lucrat constructori, zidari, l\u0103c\u0103tu\u0219i, fierari \u0219i t\u00e2mplari pentru a reconstrui ora\u0219ul T\u00e2rgu Secuiesc dup\u0103 incendiul din 1834. Majoritatea cl\u0103dirilor din centrul ora\u0219ului au fost construite \u00een a doua parte al secolului XIX-lea \u0219i \u00een prima parte al secolului XX. Din p\u0103cate nu cunoa\u0219tem creatorii ornamentelor din fier forjat care se v\u0103d pe cl\u0103dirile din Pia\u0163a G\u00e1bor \u00c1ron, deoarece nu au r\u0103mas suficiente indicii \u00een acest sens despre aceste lucr\u0103ri, chiar dac\u0103 s-au p\u0103strat multe balcoane din fier forjat \u00een centrul istoric.  Din documentele de arhiv\u0103, care au supravie\u0163uit, presupunem, c\u0103 sunt lucr\u0103rile l\u0103c\u0103tu\u0219ilor Szab\u00f3 M\u00f3zes \u0219i Istv\u00e1n (tat\u0103 \u0219i fiu).  De exemplu poarta din fier forjat, care se afl\u0103 pe partea sudic\u0103 al Casei de Cultur\u0103 Vigad\u00f3, poart\u0103 numele lui Szab\u00f3 M\u00f3zes. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, pia\u0163a a fost dominat\u0103 de cl\u0103diri \u00een stil baroc cu acoperi\u0219 \u00een form\u0103 de \u0219old, cu ziduri par\u0163ial d\u0103r\u00e2mate \u0219i case de lemne cu pridvor, care dispar treptat.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"curtea<\/a><\/div>\n
\n

Cur\u0163ile<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

T\u00e2rgu Secuiesc este ora\u015ful cur\u0163ilor, deoarece sistemul unic al cur\u0163ilor s-a p\u0103strat de-a lungul vremilor doar \u00een ora\u015ful breslelor (ora\u015f cu str\u0103du\u0163e \u00eenfundate de pia\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 fortifica\u0163ie). \u00cen vremuri cur\u0163ile au purtat nume de familii, cum ar fi cel al lor Jancs\u00f3, Csisz\u00e1r, Balogh, Kov\u00e1cs, R\u00e1cz etc. \u00cencep\u00e2nd cu anii 1851 \u00een comunitatea cur\u0163ilor au ap\u0103rut \u015fi coloni\u015fti, motiv pentru care numele de familie al cur\u0163ilor au fost \u00eenlocuite treptat cu numere.  \u00cen jurul pie\u0163ei de alt\u0103dat\u0103 se num\u0103r\u0103 \u00een prezent 73 de astfel de ulicioare (cur\u0163i), al c\u0103ror treime r\u0103sare dinspre centrul ora\u015fului, respectiv intr\u0103 spre centrul ora\u015fului.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"statuia_lui_Gabor_aron\"<\/a><\/div>\n
\n

Statuia lui G\u00e1bor \u00c1ron<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Me\u015fterul secui, G\u00e1bor \u00c1ron a fost legendarul turn\u0103tor de tunuri \u015fi maior al artileriei din revolu\u0163ia pa\u015foptist\u0103  maghiar\u0103 din anii 1848-49,  care \u015fi-a pierdut via\u0163a pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 din Chichi\u015f. G\u00e1bor \u00c1ron \u00eensu\u015fi a fabricat tunurile, care au fost puse \u00een slujba revolu\u0163iei. De asemenea, \u00een T\u00e2rgu Secuiesc, sub conducerea lui, au fost fabricate importante materiale militare. Secuiul turn\u0103tor de tunuri, prin deplina sa for\u0163\u0103, pricepere \u015fi diligin\u0163\u0103, a \u00eencercat s\u0103 serveasc\u0103  \u00eens\u0103\u015fi cauza  revolu\u0163iei maghiare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"vigado\"<\/a><\/div>\n
\n

Casa de Cultur\u0103 Vigad\u00f3<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Pe latura nord-vestic\u0103 a centrului istoric se afl\u0103 casa de cultur\u0103 a ora\u0219ului, construit\u0103 \u00een anii 1903-1904, fosta Pensiune Vigad\u00f3.  Din planul central al fa\u0163adei cl\u0103dirii impozante se eviden\u0163ieaz\u0103 un rizalit, cu \u00eenchidere de timpan, al c\u0103rui ax\u0103 principal\u0103 este \u00eempodobit\u0103 cu stema ora\u015fului din anul 1902.  Are o sal\u0103 de teatru cu 400 de locuri \u0219i o sal\u0103 de conferin\u021be de 150 de locuri.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"primaria\"<\/a><\/div>\n
\n

Prim\u0103ria<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen col\u0163ul nord-vestic al centrului este a\u0219ezat\u0103 cl\u0103direa cu dou\u0103 etaje a Prim\u0103riei, care a  fost ridicat\u0103 \u00een  anul 1907 pentru Casa de Economii \u0219i Ajutor. Pe fa\u0163ada cl\u0103dirii Prim\u0103riei este inscrip\u0163ionat\u0103: Societatea pe Ac\u0163iuni Casa de Economii \u0219i Ajutor, iar sub acesta se afl\u0103 simbolul comer\u0163ului, Capul Mercur. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, aceasta  reprezint\u0103 cea mai important\u0103 cl\u0103dire din centrul ora\u015fului.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"Muzeum<\/a><\/div>\n
\n

Muzeul Breslelor Incze L\u00e1szl<\/strong>\u00f3<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Cea mai veche cl\u0103dire a centrului T\u00e2rgu Secuiesc fusese Prim\u0103ria de alt\u0103dat\u0103, actualmente Muzeul Municipal. Acesta posed\u0103 o expoz\u0163ie permanent\u0103 cu obiecte specifice ale me\u015ftesugarilor \u00een domeniul croitoriei, ol\u0103ritului, t\u0103b\u0103c\u0103riei; cizmari, l\u0103c\u0103tu\u015fi, pielari, turtari. Este lumea pestri\u0163\u0103 a breslelor. Tot aici se poate vedea copia tunului lui G\u00e1bor \u00c1ron, realizat\u0103 de me\u015fteri ai ora\u015fului \u00een 1971. Tunul autentic se afl\u0103 \u00een Bucure\u015fti. Muzeul posed\u0103 \u015fi o alt\u0103 atrac\u0163ie: colec\u0163ia de p\u0103pu\u015fi Zsuzsi \u015fi Andris cu specificul vestimenta\u0163ie popular\u0103 al zonelor Ardealului \u015fi \u0163inutului Ceang\u0103iesc.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"casa_de_lemn_hahn_jakab\"<\/a><\/div>\n
\n

Casa de lemn Hahn Jakab<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Casa memorial\u0103 din lemn, denumit\u0103 casa Hahn Jakab, construit\u0103 \u00eentr-un stil specific arhitecturii din T\u00e2rgu Secuiesc, a fost ridicat\u0103 \u00een anul 1817. Proprietarul din Timi\u015foara, de etnie \u015fvab\u0103 \u015fi de meserie cof\u0103tar \u015fi-a depus bazele produsului specific tradi\u0163ional or\u0103\u015fenesc, respectiv a renumitei turtei dulci. Dintre casele de lemn populare numeroase au disp\u0103rut sau au fost transformate radical.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"biserica_reformata_centru\"<\/a><\/div>\n
\n

Biserica reformat\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Piatra de temelie a bisericii reformat\u0103 a fost pus\u0103  \u00eentre anii 1770 \u015fi 1783, pe fundamentul celui vechi din lemn, \u015fi poart\u0103 amprentele stilului epocii rena\u015fterii t\u00e2rziu, stilului baroc \u015fi clasicist. Biserica \u00een timpul incendiului din anii 1834 s-a distrus. Reconstruirea ei s-a finalizat \u00een 1838.  Azi, biserica reformat\u0103 din T\u00e2rgu Secuiesc, este cea mai mare biseric\u0103 din sud-estul Transilvaniei. Orga bisericii dateaz\u0103 din anii 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istv\u00e1n.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"biserica_sfanta_treime\"<\/a><\/div>\n
\n

Biserica romano-catolic\u0103 Sf\u00e2nta Treime din Kanta <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Biserica romano-catolic\u0103 a Sf\u00e2ntei Treimi, care poart\u0103 amprentele stilului neo-baroc, a fost construit\u0103 \u00een anul 1727. Plebania \u00eens\u0103 func\u0163ionea \u00eenc\u0103 din anii 1722. Altarul bisericii simbolizez\u0103 \u00eencoronarea M\u0103icii Domnului. Clopotul mare al bisericii a fost v\u0103rsat\u0103 \u00een anul 1771 \u00een ora\u015ful Eger.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"martonaron\"<\/a><\/div>\n
\n

Statuia episcopului M\u00e1rton \u00c1ron<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Caracterul episcopului M\u00e1rton \u00c1ron a fost format de furtunile fatale al vremurilor grele, care l-au testat. Din banca de bacalaureat a fost trimis \u00een c\u00e2mpul de lupt\u0103 din Doberd\u00f3, a tr\u0103it \u00eemp\u0103r\u0163irea statului cre\u0219tin maghiar de o mie de ani, a tr\u0103it ororile de al doilea r\u0103zboi mondial \u0219i furia violent\u0103 a regimului comunist rom\u00e2n. A parcurs drumurile legendare de confirmare, apoi mizeria degradant\u0103 al \u00eenchisorilor. A luat parte \u00een al doilea Conciliu Vatican, care conducea istorie bisericii \u00eentr-o direc\u0163ie nou\u0103. De episcopul  M\u00e1rton \u00c1ron a fost numit terenul, care se afl\u0103 pe  partea dreapt\u0103 al Prim\u0103riei, care este decorat din anul 2004 cu statuia lui. Statuia a fost proiectat\u0103 de artistul sculptor din T\u00e2rgu Secuiesc, Vetr\u00f3 B. Andr\u00e1s, \u0219i a fost turnat\u0103 la T\u00e2rgu Mure\u0219 \u00een turn\u0103toria lui Balogh J\u00f3zsef. O versiune anterioar\u0103 al statuii se afl\u0103 \u00een esplanada bisericii catolice din T\u00e2rgu Secuiesc.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"turoczi\"<\/a><\/div>\n
\n

Casa memorial\u0103 Tur\u00f3czi M\u00f3zes<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Turn\u0103torul maistru, legendarul secui, lupt\u0103torul pentru libertate Tur\u00f3czi M\u00f3zes (dup\u0103 alte tipuri de ortografie Tur\u00f3czy sau T\u00far\u00f3czi), era ajutorul lui G\u00e1bor \u00c1ron. Atelierul lui pentru turnarea tunurilor era \u00eentre strada Pet\u0151fi \u0219i strada numit\u0103 dup\u0103 el, \u00een spatele casei lui, existent\u0103 \u0219i \u00een zilele de ast\u0103zi. Dintre cele 70 de buc\u0103\u0163i de tunuri ale lui G\u00e1bor \u00c1ron, 64 au fost turnate aici \u00eentre ianuarie \u0219i iunie 1849. Pe casa Tur\u00f3czi cele dou\u0103 pl\u0103ci comemorative ne amintesc pe turn\u0103torul de tunuri. Cu ocazia anivers\u0103rii de na\u0219tere \u0219i deces \u00een fiecare an se amintesc de el \u00een fa\u0163a casei lui, la statuia lui.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"bustul_TM_\"<\/a><\/div>\n
\n

Bustul lui Tur\u00f3czi M\u00f3zes<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Maistrul turn\u0103tor, Tur\u00f3czi M\u00f3zes a turnat \u00een spatele casei proprii tunurile de cupru, vestite departe \u00een 1849. \u00cen fa\u0163a casei lui ne amintesc de maistru nu numai pl\u0103cile comemorative, ci \u0219i statuia lui. Statuia a fost f\u0103cut\u0103 de artistul sculptor din T\u00e2rgu Secuiesc, Vetr\u00f3 B. Andr\u00e1s, \u015fi a fost expus pe 8 noiembrie 1993 \u00een prezen\u0163a ministerului de externe de atunci al Ungariei, Dr. Jeszenszky G\u00e9za, cine este legat cu rela\u0163ii de familie la familia Tur\u00f3czi. Despre via\u0163a lui Tur\u00f3czi M\u00f3zes nu ne-au r\u0103mas multe \u00eenregistr\u0103ri, este de \u0219tiut c\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit de dou\u0103 ori, prima oar\u0103 din familia vestit\u0103 Jancs\u00f3 Karolina, al doilea so\u0163ie a fost Sz\u0151cs Ilka.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"nagy_mozes_iskola_KICSI\"<\/a><\/div>\n
\n

Liceul Teoretic Nagy M\u00f3zes<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Liceul Teoretic din Kanta, ce poart\u0103 numele dreptcredinciosului Nagy M\u00f3zes \u015fi care este cea mai veche institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din jude\u0163ul Covasna. A fost fondat\u0103 de c\u0103tre Nagy M\u00f3zes \u00een anul 1680.  Oficial, \u00een anul 1990, a fost \u00eenscrip\u0163ionat numele fondatorului  pe fa\u0163ada \u015fcolii. Modernul liceu teoretic este umplut\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103 de c\u0103tre cca. 900 de elevi \u015fi profesori.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"parcul_central_molnar_jozsias\"<\/a><\/div>\n
\n

Parcul Moln\u00e1r J\u00f3zsi\u00e1s<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Moln\u00e1r J\u00f3zsi\u00e1s \u015fi so\u0163ia lui, Ga\u00e1l Emilia, prin testamentul lor, au donat ora\u015fului toate imobilele aflate \u00een proprietatea lor, \u00een scopul construirii unei alee \u015fi parc.  \u00cen parcul Moln\u00e1r J\u00f3zsias se afl\u0103 \u015fi cripta familiei. De asemenea, \u00een acest parc, se organizeaz\u0103 anual Expozi\u0163ia \u015fi T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Plante Ornamentale \u015fi Ziua Copiilor.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"biblioteca\"<\/a><\/div>\n
\n

Biblioteca Or\u0103\u015feneasc\u0103  B\u00e1r\u00f3 Wessel\u00e9nyi Mikl\u00f3s<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Prima bibliotec\u0103 al ora\u015fului T\u00e2rgu Secuiesc, Biblioteca Kaszin\u00f3, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 pe 25 decembrie 1842. Cele dou\u0103 personalit\u0103\u0163i fondatoare al Bibliotecii Kaszin\u00f3 au fost  Sz\u00e9ch\u00e9nyi Istv\u00e1n \u015fi Wessel\u00e9nyi Mikl\u00f3s. Astfel, \u00een anul 1998 biblioteca \u015fi-a luat numele de Biblioteca Or\u0103\u015feneasc\u0103  B\u00e1r\u00f3 Wessel\u00e9nyi Mikl\u00f3s.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"kaszarnya\"<\/a><\/div>\n
\n

Fosta \u015fcoala militar\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

T\u00e2rgu Secuiesc a fost un ora\u0219 de solda\u0163i. Una dintre monumentele importante al ora\u0219ului este fosta \u0218coal\u0103 Militar\u0103 Secui\u0103, situat\u0103 pe col\u0163ul la vechea strad\u0103 al G\u0103rii. Cl\u0103direa, contruit\u0103 \u00een stil neoclassic, se poate caracteriza impozant \u0219i \u00eentr-un sens modern. Cele dou\u0103 pere\u0163i mari exteriori, care leag\u0103 partea de mijloc al fa\u0163adei, a devenit caracteristica \u0219colii militare. Fa\u0163ada aceasta se \u00eenal\u0163\u0103 de secole pe strada din T\u00e2rgu Secuiesc, \u0219i \u00eenso\u0163e\u0219te multe evenimente. Tat\u0103l \u0219colii militare din T\u00e2rgu Secuiesc a fost baronul Purczell J\u00e1nos, locotenentul al II-lea regiment de infanterie, cine a propus \u00eenceperea construc\u0163iei \u00een anul 1811. Cl\u0103direa a fost deschis\u0103 cu o s\u0103rb\u0103toare mare \u00een 1823. Institutul a fost amenajat pentru 115 de elevi cu institut pentru exerci\u0163ii fizice. \u00cen prezent institutul are nevoie de reabilitare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"sportcsarnok\"<\/a><\/div>\n
\n

Sala Polivalent\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Una dintre cele mai moderne s\u0103li polivalente din \u0163ar\u0103 a fost construit\u0103 \u00een anul 2007. \u00cenc\u0103 de atunci, Sala Polivalent\u0103 din T\u00e2rgu Secuiesc d\u0103 loc numeroaselor competi\u0163ii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Anual aici se organizeaz\u0103 Gala Sportivilor din T\u00e2rgu Secuiesc.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Site-ul turistic al municipiului T\u00e2rgu Secuiesc: https:\/\/www.kezditour.info\/   Numele ora\u015fului T\u00e2rgu Secuiesc este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 \u00een 1407, \u00een 1427 Regele Sighismund a declarat localitatea ca loc de t\u00e2rguri, atunci \u00eenc\u0103 cu numele T\u00e2rgul Turiei. \u00cen evul mediu a avut o industrie important\u0103 de bresle. O caracteristic\u0103 special\u0103 a ora\u0219ului sunt por\u021bile, numite \u015fi cur\u0163i, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-11058","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11058\/"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page\/"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1\/"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments\/?post=11058"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11058\/revisions\/"}],"predecessor-version":[{"id":40229,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11058\/revisions\/40229\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/?parent=11058"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}