{"id":10648,"date":"2014-03-04T10:48:04","date_gmt":"2014-03-04T07:48:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.kezdi.ro\/?page_id=10648"},"modified":"2022-09-23T12:14:05","modified_gmt":"2022-09-23T09:14:05","slug":"scaunul-kezdi","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/scaunul-kezdi\/","title":{"rendered":"Scaunul K\u00e9zdi"},"content":{"rendered":"
\n

TURIA<\/strong><\/h2>\n
\n
\"Apor<\/a><\/div>\n
\n

Castelul Apor<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Renumita familie Apor s-a mutat din cetatea B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f la Turia, la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. Castelul Apor presupune o \u00eembinare armonioas\u0103 a stilurilor renascentiste \u0219i baroce. Pietre cu inscrip\u021bii latine, tocuri specice red\u00e2nd culoarea local\u0103, fresce care au rezistat v\u00e2ltorilor timpurilor ostile. Castelul p\u0103streaz\u0103 puternice note clasiciste.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

B\u00c1LV\u00c1NYO\u0218<\/strong><\/h2>\n
\n
\"furdo_balvanyos\"<\/a><\/div>\n
\n

B\u0103ile B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Sta\u0163iunea B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f se bucura de o mare popularitate. Acest\u0103 sta\u021biune este situat\u0103 la o altitudine de 1000 m fiind \u00eenconjurat\u0103 de intersec\u0163ia mun\u0163ilor Bodoc, Csom\u00e1d \u015fi Turia. Mun\u0163ii vulcanici ofer\u0103 ape minerale bogate \u00een CO2, SH, ape cu efecte benefice \u00een anumite cure \u00een domeniul bolilor stomacale \u0219i cardiologice .\u00cen tratarea acestor boli, sunt bine-venite b\u0103ile gazoase \u0219i mofetele. Apele radioactive, aerul curat \u00een ozon, lini\u015ftea benefic\u0103 \u015fi mediul ambiental naturist concur\u0103 la redob\u00e2ndirea echilibrului fizic \u015fi psihic.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"apa_minerala_baile_balvanyos\"<\/a><\/div>\n
\n

B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f – \u0163ara apelor minerale<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Zona limitrof\u0103 a muntelui B\u00fcd\u00f6s este bogat \u00een minerale, exist\u0103 o sec\u0163iune numita Bufog\u00f3 fiind bogat\u0103 \u00een diverse ape minerale. Putem beneficia de apele Szejke, Transilvania, celebra Ibolya \u015fi Iordan de l\u00e2ng\u0103 sta\u0163iunea Csisz\u00e1r. Pe drumul care duce spre hotelul Grand Hotel Balvanyo\u015f ne putem bucura de binef\u0103c\u0103toarea ap\u0103 Cseh. Este benefic s\u0103 vizit\u0103m bazinele cu ap\u0103 violet de l\u00e2ng\u0103 Szemv\u00edz, apa pucioasa tam\u0103duitoare fiind renumit\u0103 pe plan mondial \u0219i utilizat\u0103 \u00een faramcii. \u00cen zon\u0103 putem descoperi locuri sumbre f\u0103r\u0103 vegeta\u0163ie, localnicii numind zona Valea Mor\u0163ii din cauza dioxidului de carbon emanat din pam\u00e2nt.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"pestera_puturosu_turia\"<\/a><\/div>\n
\n

Pe\u015ftera Puturosu<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen muntele vulcanic numit B\u00fcd\u00f6s se afla cea mai mare mofet\u0103 natural\u0103 din Europa cu emana\u0163ii de gaze (dioxid de carbon), numit\u0103 grota B\u00fcd\u00f6s de 14 m lungime apar\u0163in\u00e2nd zonei Turia. Grota se afl\u0103 la o altitudine 1052 m, zilnic se eman\u0103 2000 m3 de gaze care la \u00eenceputul secolului au fost utilizate de o fabric\u0103 specific\u0103, condesatoare. Grota este de culoare galbuie iar zidurile sulfuroase au efecte benefice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Concentra\u0163ia gazelor emanate este de 98-99%. Pentru evitarea oric\u0103rui accident, mofeta posed\u0103 un semnal de avertizare care con\u021bine informa\u021bii despre utilizarea corect\u0103 a spa\u021biului intern. Acest avertisment este amplasat l\u00e2ng\u0103 intrarea \u00een pe\u0219ter\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"tinovul_mohos\"<\/a><\/div>\n
\n

Tinovul Moho\u015f<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Poate fi localizat \u00een craterul limitrof al lacului Sf\u00e2nta Ana \u015fi este aproape de gura Oltului \u00een care se vars\u0103 p\u00e2r\u00e2ul Veres. Balta este o zona ocrotit\u0103 prin lege datorit\u0103 florei \u015fi faunei specifice. Zona ml\u0103stinoas\u0103 are pe alocuri o grosime de 10 m de turb\u0103. Se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 80 de hectare cu o flor\u0103 \u0219i o vegeta\u0163ie extrem de divers\u0103 caracterizat\u0103 prin muschi de diferite specii, afini diver\u015fi, fauna baltic\u0103 este de asemenea  extrem de variat\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"sztannato\"<\/a><\/div>\n
\n

Lacul Sf\u00e2nta Ana<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Se afl\u0103 la grani\u021ba jude\u021bului Covasna \u00een apropierea sta\u021biunii B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f, fiind accesibil\u0103 pe ruta T\u00e2rgu Secuiesc \u2013 Bixad. Lacul Sf\u00e2nta Ana se deosebe\u0219te prin unicitatea ei natural\u0103, fiind o curiozitate pe scar\u0103 european\u0103 central\u0103. Se afla la o \u00eenal\u021bime de 944 m \u00eentr-un crater volcanic. Denumirea lacului aminte\u0219te de patronul minerilor, fapt atestat de documentele care dateaz\u0103 din 1349. Pere\u021bii sunt extrem de abrup\u021bi \u2013 Marele \u015fi Micul Csom\u00e1d, T\u00f3b\u00e9rce, K\u00f6vesponk \u2013 \u00eengr\u0103desc lacul miraculos care are o suprafa\u021ba de 22 hectare, av\u00e2nd o diagonala de 1,5 km \u0219i o ad\u00e2ncime de 8 m. \u00cen apropiere se afl\u0103 V\u00e1rtet\u0151 la o altitudine de 1040 m, fiind vizibile ruinele fostei ceta\u021bi din epoca timpurie a fierului.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

S\u00c2NZIENI<\/strong><\/h2>\n
\n
\"biserica_fortificata_din_sanzieni\"<\/a><\/div>\n
\n

Biserica fortificat\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Zidurile de ap\u0103rare cu forme ciudate ale monumentalei biserici castelului din Handsdiselek au fost construite \u00een Evul Mediu pentru a \u021bine departe de atacatorii t\u0103tarii, turcii \u0219i, mai t\u00e2rziu, mercenarii habsburgici. Biserica a fost m\u0103rit\u0103 \u00een secolul al XV-lea, predecesoarea sa a fost construit\u0103 \u00een secolul al XIII-lea, iar \u00een secolul al XVIII-lea a c\u0103p\u0103tat caracterul baroc. Pe l\u00e2ng\u0103 ramele originale ale u\u0219ilor \u0219i ni\u0219a sacristiei bine conservate, biserica este interesant\u0103 pentru expozi\u021biile parohiale din unul dintre bastioane.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"perko\"<\/a><\/div>\n
\n

Dealul Perk\u0151<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

S\u00e2nzieni \u2013 considerat locul sf\u00e2nt al \u0162inutului Trei Scaune \u2013 se afl\u0103 la 5 km de T\u00e2rgu Secuiesc. La grani\u0163a a\u015fez\u0103rii se afl\u0103 muntele Perk\u0151, loc de pelerinaj pentru credincio\u015fii catolici. Anual, pe data de 20 august mii \u015fi mii de credincio\u015fi sosesc la acest l\u0103ca\u015f sf\u00e2nt cu ocazia hramului bisericii. L\u0103ca\u0219ul are o architectur\u0103 \u00een forma trifoidal\u0103.Acesta poart\u0103 numele de Sf\u00e2ntu \u015etefan \u015fi constituie un loc sacru \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea. Seria de fresce este construit\u0103 din portretele regilor \u015fi episcopilor de descenden\u0163ii \u00c1rp\u00e1d, tocul sculptat \u00een stil renesantist dateaz\u0103 din secolul al XVII-lea.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"kiskaszon0\"<\/a><\/div>\n
\n

Muzeul satului Ca\u0219inu Mic<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen Ca\u0219inu Mic se afl\u0103 una dintre facilit\u0103\u021biile unice ale Transilvaniei, casa memorial\u0103 de pelerinaj. Istoria casei memoriale dateaz\u0103 din 1996, c\u00e2nd din vechea cl\u0103dire cu perete de grap\u0103 a \u0219colii au \u00eenfiin\u021bat un muzeu. Aici se p\u0103zesc steaguri, artefacte, clopo\u021bele, documente memoriale \u0219i de rug\u0103ciuni, c\u0103r\u021bi de rug\u0103ciuni, biblii \u0219i c\u0103r\u021bi de c\u00e2ntece, dar mai ales obiecte de pelerinaj, care au fost folosite de poporul din Trei Scaune cu ocazia pelerinajului ce are loc de Sf\u00e2ntul \u0218tefan \u0219i Sf\u00e2nta Maria. \u00cen casa memorial\u0103 este p\u0103zit \u0219i steagul de pelerinaj din satul Lunga, pe care este comemorat\u0103 una dintre minunile Sf\u00e2ntului Ladislau. Pere\u021bii casei sunt decora\u0163i cu o serie de picturi ale artistului din T\u00e2rgu Secuiesc, Koszt\u00e1ndi Jen\u0151 \u0219i lucr\u0103rile restauratorului P\u00e9ter P\u00e1l, care prezint\u0103 frescele capelei din Perk\u0151. Casa memorial\u0103 poate fi vizitat\u0103 oric\u00e2nd.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

POIAN<\/strong><\/h2>\n
\n
\"poian\"<\/a><\/div>\n
\n

Biserica romano-catolic\u0103<\/strong><\/p>\n

De\u0219i a fost reconstruit\u0103, mai putem vedea pietre sculptate, ornate cu elemente gotice. Interiorul a men\u0163inut stilul ei baroc. Misiunea a fost g\u0103sirea sf\u00e2ntei cruci, de unde provine \u0219i denumirea ungureasc\u0103 a satului. Piatra de la altar a mo\u0219tenit ornamentica vechiului bazin utilizat pentru botezuri.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

ESTELNIC<\/strong><\/h2>\n
\n
\"estelnic<\/a><\/div>\n
\n

Cas\u0103 cu \u0219indril\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

A devenit cunoscut datorit\u0103 m\u0103n\u0103stirii franciscane care a avut un rol important \u00een dezvoltarea bisericeasc\u0103, cultural\u0103 \u015fi educa\u0163ional\u0103 a regiunii \u015fi prin p\u0103strarea arhitecturii autohtone care este reprezentat\u0103 prin case de lemn cu acoperi\u015furi din \u015findril\u0103 de lemn.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

MERENI<\/strong><\/h2>\n
\n
\"almasvara\"<\/a><\/div>\n
\n

Ruinele cet\u0103\u0163ii Mereni<\/strong><\/p>\n

Acest spa\u0163iu este de mult locuit. Pe coastele acoperite cu p\u0103duri dese ale mun\u0163ilor, se afl\u0103 ruinele cet\u0103\u0163ii din epoca timpurie a evului mediu. Cetatea este la fel de veche ca \u015fi Cetatea B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f din Turia.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

LEMNIA<\/strong><\/h2>\n
\n
\"szt<\/a><\/div>\n
\n

Biserica Sf\u00e2ntu Mihail<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 comuna Lemnia, pe muntele Sf\u00e2ntu Mihail se afl\u0103 un complex monahal romano-catolic, bine conservat, de o rar\u0103 frumuse\u021be \u00een stil baroc. Este o biseric\u0103 romano-catolic\u0103 construit\u0103 \u00een secolul al XVI-lea, \u00eenzestrat\u0103 cu dou\u0103 bastioane \u00een pozi\u021bia sud-nord. Biserica este \u00eenconjurat\u0103 de un zid protector. \u00cen 1510 cl\u0103direa a suportat modic\u0103ri \u00een stilul goticii t\u00e2rzii. Forma actual\u0103 dateaz\u0103 din 1777. Biserica posed\u0103 o iconografie bogat\u0103, merit\u0103 v\u0103zut \u0219i clopotul R\u00e1koczi din 1697, cristelni\u021ba cimitirul vechi cu morminte din 1514.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

BRE\u0162CU<\/strong><\/h2>\n
\n
\"gabor_aron_emlekhaz_bretcu\"<\/a><\/div>\n
\n

Casa memorial\u0103 G\u00e1bor \u00c1ron<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Rangul citadin al Bre\u0163cului se leag\u0103 de numele vestitului Sighismund de Luxemburg, dar titulatura a fost pierdut\u0103 \u00een anul 1882. Istoria ora\u015fului este mult mai veche. \u00cen zona nord-estica a a\u015fez\u0103rii au fost descoperite urme ale unei sta\u0163iuni romane din secolul al II-lea. Aici s-a durat cetatea Veneturne \u00eenconjurat\u0103 de nenumerate legende. \u00cen valea Oituzului se pot vedea ruinele cet\u0103\u0163ii zidite din porunca domnitorului I. R\u00e1k\u00f3czi Gy\u00f6rgy. Casa natal\u0103 a renumitului revolu\u0163ionar \u015fi tunar G\u00e1bor \u00c1ron este semnalat\u0103 printr-o plac\u0103 memorial\u0103, \u00een comun\u0103 exist\u00e2nd \u015fi un monument \u00eenchinat acestuia.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"martonos\"<\/a><\/div>\n
\n

B\u0103ile M\u0103rt\u0103nu\u015f<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Satul M\u0103rt\u0103nu\u015f se afl\u0103 la 12 km distan\u0163\u0103 de ora\u015ful T\u00e2rgu Secuiesc, la poalele Muntelui Mare din jude\u021bul Covasna. Satul este ideal pentru drume\u0163ii montane, fiind situat pe crestele Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni. Muntele Negru de 1227 m \u00een\u0103l\u0163ime se afl\u0103 \u00een apropiere, iar din sat pornesc drumuri marcate spre atrac\u0163iile turistice ale zonei. Deasupra satului, p\u0103durile de pin alterneaz\u0103 cu poieni, iar de pe poieni se vede o priveli\u015fte de neuitat, Depresiunea T\u00e2rgu Secuiesc \u015fi curbura interioar\u0103 a Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni. Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 \u00een valea p\u00e2r\u00e2ului M\u0103rt\u0103nu\u015f, la o distan\u0163\u0103 de 3 km, exist\u0103 o baie cu ap\u0103 bogat\u0103 \u00een sulf. Aceast\u0103 ap\u0103 mineral\u0103 este recomandat\u0103 pentru tratarea diferitelor afec\u0163iuni ale aparatului locomotor precum \u015fi a hiperacidit\u0103\u0163ii gastrice. \u00cen peisajul acesta minunat, b\u0103ile pot fi folosite \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

OJDULA<\/strong><\/h2>\n
\n
\"hilibi_tojasok\"<\/a><\/div>\n
\n

Ou\u0103le de Pa\u015fti din Hilib<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Hajd\u00fa J\u00e1nosn\u00e9 Balogh Ilona este recunoscut\u0103 \u015fi \u00een regiunile mai \u00eendep\u0103rtate ca o renumit\u0103 decoratoare de ou\u0103 de Pa\u015fte, ce a \u00eenv\u0103\u0163at multe genera\u0163ii \u015ftiin\u0163a decor\u0103rii ou\u0103lelor. \u00cenaintea s\u0103rb\u0103torilor de Pa\u015fte mul\u0163i oameni comandau ou\u0103 de Pa\u015fte de la dumneaei. Str\u0103-str\u0103nepoata, Zsuzsanna \u00ee\u015fi aduce aminte de talentul bunicii sale, deoarece \u00een timpul copil\u0103riei a avut ocazia s\u0103 \u00eenve\u0163e de la ea tehnica decor\u0103rii ou\u0103lelor. Str\u0103nepo\u0163ii \u015fi str\u0103-str\u0103nepo\u0163ii lui Balogh Ilona \u015fi azi se adun\u0103 \u00eenainte de Pa\u015fte \u015fi topesc ceara \u00eentr-o oal\u0103 din ceramic\u0103 veche de o sut\u0103cincizeci de ani, dup\u0103 care, cu uneltele specifice folosite de str\u0103bunica, preg\u0103tesc cele mai frumoase ou\u0103 de Pa\u015fte.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"ozsdolai_gyemantok_\"<\/a><\/div>\n
\n

Diamantele de la Ojdula<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Pe valea p\u00e2r\u00e2ului Kopoln\u00f3 se g\u0103sesc acele cristale libere de cuar\u0163, care sunt amintite ca atare \u00een literatura de specialitate a mineralogiei de c\u0103tre B\u00e1nyai J\u00e1nos. Diamantele au dimensiunea unui bob de maz\u0103re, o margine fin\u0103 \u015fi o form\u0103 multi-unghi. Aceste diamante pot fi g\u0103site mai degreab\u0103 dup\u0103 ploi, c\u00e2nd apa abundent\u0103 spal\u0103 coastele de argil\u0103 galbene-maro. B\u0103tr\u00e2nii \u00ee\u015fi amintesc c\u0103 \u00een Ojdula mai mul\u0163i oameni au g\u0103sit diamante mici, pe care le-au v\u00e2ndut unor comercia\u0163i evrei la un pre\u0163 foarte bun. Aceste diamante nu pot fi prelucrate din cauz\u0103 c\u0103 sunt foarte fragile. Tradi\u0163ia aminte\u015fte un conte pe nume Nemes, care a ie\u015fit \u00een eviden\u0163\u0103 la curtea regal\u0103 din Viena cu colec\u0163ia sa voluminoas\u0103 de bijuterii cu diamante din Ojdula.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

GHELIN\u0162A<\/strong><\/h2>\n
\n
\"gelence\"<\/a><\/div>\n
\n

Biserica fortificat\u0103 Sf\u00e2ntu Emeric<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Biserica se afl\u0103 \u00een Ghelin\u021ba, elementele tipice, por\u021bile pozi\u021bionate \u00een direc\u021bia sud-vest au fost cl\u0103dite \u00eenc\u0103 \u00een secolul al XIV-lea. Ulterior loca\u021bia primise aspecte gotice, au fost forticate inclusiv zidurile \u00eenconjur\u0103toare. Amintirea acestui travaliu istovitor este p\u0103strat\u0103 printr-o inscrip\u021bie a tavanului. Fresca exterioar\u0103 reproduce imaginea apostolului Sf\u00e2ntul Iacob \u0219i secven\u021be din legenda Sf\u00e2ntului Ladislau. Se poate vedea inclusiv imagini cu numero\u0219ilor sfin\u021bi.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"kadar\"<\/a><\/div>\n
\n

Dog\u0103ria din Harale<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

De cinci decenii nou\u0103zeci la sut\u0103 dintre locuitorii din Harale \u0219i-au  c\u00e2\u0219tigat existen\u021ba ca dogari. Ast\u0103zi satul are numai un singur dogar activ, Sz\u0151ke Tibor, maestru popular. El a mo\u0219tenit meseria de la tat\u0103l lui, care a tr\u0103it tot \u00een Harale \u0219i a \u00eenv\u0103\u021bat me\u0219te\u0219ugul tot de la tat\u0103l lui. Dogarul cunoa\u0219te diverse sorturi de lemne, \u0219i creeaz\u0103 din mai multe tipuri de lemne, produsele lui stocheaz\u0103, coac\u0103 \u0219i dau valoare vinului pe termen lung. Sz\u0151ke Tibor \u0219i familia lui produc butoaie \u00eentr-un mod tradi\u021bional. La asamblare doagele sunt \u00eendoite prin \u00eenc\u0103lzire, ardere \u0219i \u00eenmuiere. Prin tratament, \u00een \u021besuturile doagelor apar schimb\u0103ri profunde, cantitatea fenolilor, aldehidelor volatile \u0219i aromatice cre\u0219te substan\u021bial. Rolul principal al dogarului este de a ac\u021biona \u00een momentul potrivit, introduc\u00e2nd lemnul copt \u00een partea procesului s\u0103 termine produsul final, butoia\u0219ul mic pentru copt.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

C\u0102T\u0102LINA<\/strong><\/h2>\n
\n
\"hatolyka<\/a><\/div>\n
\n

B\u0103ile H\u0103tuica<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Apa mineral\u0103 fieroas\u0103 care alimenteaz\u0103 b\u0103ile are \u00een componen\u0163\u0103 carbonat de sodiu, o concentra\u0163ie ridicat\u0103 de calciu \u015fi magneziu dar are \u015fi siliciu, \u015fi este u\u015for s\u0103rat. Apa este bun\u0103 pentru \u00eembuteliat \u015fi are multe efecte benefice organismului uman.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

CERNAT<\/strong><\/h2>\n
\n
\"muzeul_hassman_pal_cernat\"<\/a><\/div>\n
\n

Muzeul Etnografic Haszmann P\u00e1l<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Exponatele bogate \u0219i deosebite ale acestui muzeu care au o specificitate aparte \u00eei apar\u0163in fondatorului Haszmann P\u00e1l senior. Loca\u0163ia a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1974 iar denumirea actual\u0103 este din 1999. Expozi\u0163ia se afl\u0103 \u00een curtea fostei mo\u015fii Domokos. Pot fi v\u0103zute obiecte specific stilului aborigen: mobilier, \u0163es\u0103turi, \u015feminee. Muzeul func\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 un program extraflexibil. \u00cen fa\u0163a muzeului se poate vizita o expozi\u0163ie permanent\u0103 \u00een aer liber \u015fi por\u0163i secuie\u015fti de m\u0103rime monumental\u0103, compozi\u0163ii funebre, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd ma\u015fini \u015fi unelte agricole.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

Z\u0102BALA (Scaunul Orbai)<\/strong><\/h2>\n
\n
\"castelul_mikes\"<\/a><\/div>\n
\n

Castelul Mikes<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Castelul Mikes este un monument istoric care dateaz\u0103 din secolul al XVII-lea.  A fost renovat \u00een 1867 de c\u0103tre Mikes Benedek. Castelul posed\u00e2nd obiective de ap\u0103rare. Este situat \u00een vecin\u0103tatea muntelui P\u00e9r\u00e1szka, este \u00eenconjurat de un parc imens \u0219i a servit ca ad\u0103post multor membri ai celebrei familii Mikes. \u00cen secolul al XVII-lea aici a tr\u0103it Mikes J\u00e1nos, figura acestuia fiind creionat\u0103 de scriitorul Kem\u00e9ny Zsigmond \u00een romanul V\u0103duva \u0219i fiica, fratele mai mic al acestuia fiind tat\u0103l scriitorului Mikes Kelemen. Cl\u0103direa a fost renovat\u0103 pe la mijlocul secolului al XIX-lea de c\u0103tre Mikes Benedek, m\u0103rind considerabil parcul \u0219i construind un hele\u0219teu impresionant.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\"muzeul_ceang\u0103ilor_zabala\"<\/a><\/div>\n
\n

Muzeul Etnografic Ceang\u0103iesc<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Muzeul de profil etnografic din Z\u0103bala are menirea de a aduna mostrele culturii materiale \u015fi spirituale ale maghiarilor-ceang\u0103i. Influen\u0163ele inevitabile ale moderniz\u0103rii modific\u0103 stilul de via\u0163a \u015fi cultural\u0103 a acestora. Se poate vorbi chiar de o dispari\u0163ie lent\u0103 dar sigur\u0103 a acestora. Pentru evitarea fenomenului numeroase societ\u0103\u0163i, asocia\u0163ii, funda\u0163ii \u015fi persoane fizice sus\u0163in proiectul de augmentare a expozi\u0163iei Tradi\u0163ii etnografice ale ceang\u0103ilor moldoveni, proiect lansat \u00een 2003. Se pot vedea interioare tipice, vestimenta\u0163ii, textile, pot fi admirate inclusiv colec\u0163ii s\u0103se\u015fti \u2013 secuie\u015fti, rome.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

TURIA Castelul Apor   Renumita familie Apor s-a mutat din cetatea B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f la Turia, la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. Castelul Apor presupune o \u00eembinare armonioas\u0103 a stilurilor renascentiste \u0219i baroce. Pietre cu inscrip\u021bii latine, tocuri specice red\u00e2nd culoarea local\u0103, fresce care au rezistat v\u00e2ltorilor timpurilor ostile. Castelul p\u0103streaz\u0103 puternice note clasiciste. B\u00c1LV\u00c1NYO\u0218 B\u0103ile B\u00e1lv\u00e1nyo\u015f   […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-10648","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10648\/"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page\/"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1\/"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments\/?post=10648"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10648\/revisions\/"}],"predecessor-version":[{"id":40251,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10648\/revisions\/40251\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/?parent=10648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}