Ora\u0219ul T\u00e2rgu Secuiesc este ora\u0219ul cel mai estic al Bazinului Carpatic cu majoritate maghiar\u0103, este centrul Scaunului K\u00e9zdi. Este un ora\u0219 fermec\u0103tor \u00een valea R\u00e2ului Negru. Este un ora\u0219 maghiar, care p\u0103streaz\u0103 tradin\u021biile secuie\u0219ti. 91% dintre cei 20 de mii de locuitori ai ora\u021bului sunt maghiari. Pe terenul ora\u0219ului s-a aflat o tab\u0103r\u0103 militar\u0103 roman\u0103, care a supravegheat trec\u0103toarea Oituz. Prefixul K\u00e9zdi se refer\u0103 la domiciliul secuilor \u00een secolul al XI-lea, la Saschiz, cum se nume\u0219te ast\u0103zi. Regele Sighismund a declarat localitatea ca loc de t\u00e2rguri, astfel d\u00e2nd-i numele de T\u00e2rgul Turiei. \u00cen evul mediu a avut o industrie important\u0103 de bresle. \u00cen timpul revolu\u021biei din 1848-49 a fost centrul ap\u0103r\u0103rii din Trei Scaune, G\u00e1bor \u00c1ron a turnat \u00een locul aceasta tunurile vestite.<\/p>\n
<\/p>\n
Statuia turn\u0103torului de tunuri se afl\u0103 \u00een centrul ora\u0219ului din anul 1971. O caracteristic\u0103 special\u0103 a ora\u0219ului sunt por\u021bile, care formez cap\u0103tul str\u0103zilor din centru. 73 de cur\u021bi se g\u0103sesc \u0219i \u00een prezent \u00een ora\u0219. Muzeul Breslelor \u201cIncze L\u00e1szl\u00f3\u201dde\u021bine unica copie a tunului fabricat de G\u00e1bor \u00c1ron \u0219i se poate vizita \u00een cl\u0103direa fostei prim\u0103rii a ora\u0219ului.<\/p>\n
<\/p>\n
Originalul a fost readus \u00een anul 2010 din Sf\u00e2ntu Gheorghe \u00een \u021ainutul Secuiesc. T\u00e2rgu Secuiesc s-a unit cu Kanta \u00een anul 1849 \u0219i \u00een 1949 cu Ruseni. \u00cen prezent Lunga, Tinoasa \u0219i S\u0103s\u0103u\u0219i apar\u021bin ora\u0219ului. Biserica reformat\u0103 a fost construit\u0103 \u00een anul 1783 \u00een locul bisericii din evul mediu care a fost distrus\u0103 \u00een incediul din anul 1834, reconstruirea ei a luat sf\u00e2r\u0219it \u00een 1838. Centru ora\u0219ului cu form\u0103 de trapez este \u00eenconjurat de cl\u0103diri din secolul al XVIII-XIX-lea, cl\u0103direa prim\u0103riei actuale a ora\u0219ului a fost construit\u0103 ca trezorerie \u00een anul 1907. \u0218coala gr\u0103nicerilor secui \u0219i \u0219coala militar\u0103 au fost construie \u00eentre 1817 \u0219i 1823 \u00een stil neoclasic.<\/p>\n
<\/p>\n
T\u00e2rgu Secuiesc este numit ora\u0219ul breslelor, al cur\u021biilor \u0219i al cizmarilor. Dup\u0103 Orb\u00e1n Bal\u00e1zs este Parisul \u021binutului Trei Scaune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ora\u0219ul T\u00e2rgu Secuiesc este ora\u0219ul cel mai estic al Bazinului Carpatic cu majoritate maghiar\u0103, este centrul Scaunului K\u00e9zdi. Este un ora\u0219 fermec\u0103tor \u00een valea R\u00e2ului Negru. Este un ora\u0219 maghiar, care p\u0103streaz\u0103 tradin\u021biile secuie\u0219ti. 91% dintre cei 20 de mii de locuitori ai ora\u021bului sunt maghiari. Pe terenul ora\u0219ului s-a aflat o tab\u0103r\u0103 militar\u0103 roman\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-10632","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10632","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10632"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10632\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40249,"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10632\/revisions\/40249"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.kezdi.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10632"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}